Dacă te interesează psihologia sau ai fost dornic să afli mai multe despre ce înseamnă dezvoltare personală, e foarte probabil să fi întâlnit şi această expresie :

“IQ gets you hired, EQ gets you promoted.”

 

Pentru că lucrăm cu oamenii, pentru că trebuie să ne folosim abilităţile de comunicare în contexte variate, pentru că ne confruntăm cu situaţii de viaţă dificile, în care liniştea, bună-starea sau chiar libertatea clienţilor noştri constituie miza eforturilor noastre, e cum nu se poate mai benefic să ne dezvoltăm şi acest tip de expertiză.Face parte din competențele unui Avocat Diferit.

Ca avocaţi, ni se cere să ne stăpânim cât mai bine emoţiile. Într-o accepţiune clasică, emoţiile nu prea îşi au locul în acest tip de practică. Avocaţilor li se cere să fie sobri, reci în faţa unor fapte cu puternic potenţial emoţional, să nu se implice la modul personal şi să nu se lase conduşi de reacţii emoţionale care, în cazul altora, pot fi considerate fireşti sau măcar scuzabile.

În 1955, Erwin Griswold, decanul Facultăţii de Drept a Universităţii Harvard, observa că „Mulţi avocaţi par să nu înţeleagă faptul că au de a face cu oameni, nu numai cu legea impersonală”.

Se pare că, în medie, avocaţii obţin scoruri mai mici în ceea ce priveşte coeficientul de inteligenţă emoţională faţă de alte categorii profesionale. Iar aceasta le influenţează percepţia în rândul clienţilor şi, în general, în societate. Empatia, compasiunea erau mai degrabă considerate ca fiind dăunătoare unei cariere de succes în avocatură. Erau văzute ca slăbiciuni, cărora un avocat puternic şi hotărât nu ar trebui să le cedeze. Pe de altă parte, faptul că se aştepta de la avocaţi să fie mai degrabă detaşaţi şi neimplicaţi emoţional a dus la prelungirea acestei atitudini şi dincolo de limitele vieţii lor profesionale. Obişnuiţi să nu fie receptivi emoţional, să se opună empatiei, au reuşit să genereze dezechilibre şi în viaţa lor personală: relaţiile cu familia s-au înrăutăţit, timpul dedicat altor activităţi decât cele profesionale s-a redus tot mai mult, cel dedicat odihnei la fel, presiunea unui mediu profesional competiţional, care impune dead-line-uri stricte şi randament continuu a dus la stres, anxietate, comportament compulsiv sau chiar la diferite dependenţe. Cazurile de avocaţi de succes care au recurs la suicid nu sunt puţine şi pot fi găsite uşor în presa internaţională. Da, cei mai mulţi dintre avocaţi sunt nefericiţi.

 

Ce este inteligenţa emoţională şi cum poate ajuta ea o carieră de succes în avocatură?

Într-o epocă în care la noi se vorbeşte în medii mai degrabă informale despre EQ (coeficientul de inteligenţă emoţională), în SUA există proiecte la nivel naţional care încearcă să o integreze în programele de training profesional. E de notat faptul că, încă din 1957, Facultatea de Drept de la Harvard a început să ofere studenţilor săi cursuri despre relaţiile interumane în mediul profesional specific.

Cel care a popularizat termenul de „inteligenţă emoţională” a fost Daniel Goleman, care a publicat, în 1995, cartea care avea să fie un best-seller internaţional “Emotional Intelligence: Why it Can Matter More than IQ”. Termenul a suscitat un imens interes de atunci şi până astăzi. Aşa cum îţi poţi testa coeficientul de inteligenţă cu ajutorul unor teste speciale – mai mult sau mai puţin contestate astăzi – poţi pune un diagnostic şi în termenii unui coeficient de inteligenţă emoţională. Cel mai cunoscut în acest sens este cel al cercetătorilor de la Universitatea Yale: Mayer-Salovey-Caruso Emotional Intelligence Test (MSCEIT).

Conform studiului cercetătorilor de mai sus, EI se referă la „abilităţile implicate în recunoaşterea, utilizarea, înţelegerea şi managementul stărilor emoţionale proprii şi ale altora, în scopul rezolvării de probleme şi al reglării comportamentelor.” Aşadar, ce abilităţi anume ne recomandă ca având un coeficient ridicat de inteligenţă emoţională? În ordine:

  • Identificarea emoţiilor
  • Utilizarea emoţiilor
  • Înţelegerea emoţiilor
  • Managementul emoţiilor

A fi inteligent emoţional şi a îţi folosi aceste abilităţi în mediul profesional nu

înseamnă, pur şi simplu, să fii drăguţ şi amabil cu ceilalţi şi nici să fii neapărat plăcut de ei. Inteligenţa emoţională e mai degrabă implicată în competenţele noastre de comunicare cu oamenii din jur.

Avocaţii se bazează în mare măsură pe abilităţile lor de analiză şi tind să elimine încărcătura emoţională din procesele lor de analiză a situaţiilor juridice pe care sunt chemaţi să le rezolve. Şi, totuşi, se pare că necesitatea dezvoltării competenţelor implicate în EI apare din ce în ce mai stringentă şi în breasla avocaţilor.

 Aminteste-ți: tu ești "Mai mult decât un avocat"!